Un grup de oameni de știință legați de Laboratorul Național de Nanotehnologie, situat în Câmpinas din statul São Paulo, a efectuat un studiu în care un pește mic din specia Danio rerio, cunoscut popular sub numele de paulistinha sau pește zebră, a fost folosit pentru prima dată pentru a testa un tip nanoparticulă, care poate fi aplicată în diagnosticul și tratamentul bolilor, cum ar fi cancerul, de exemplu.
Oamenii de știință din acest studiu au introdus nanoparticula în apa în care trăiește peștele zebră și apoi au analizat rezultatele, privind modul în care această substanță afectează funcționarea corpului peștilor. Apoi, s-a observat că aceste nanoparticule nu sunt toxice, deoarece au putut să interacționeze în interiorul corpului peștilor fără a provoca daune, acest lucru înseamnă că această substanță este compatibilă cu un organism viu și că în viitor poate fi aplicată la om.
Cum s-a făcut studiul
Oamenii de știință responsabili de studiu au plasat un tip de nanoparticule, obținut din oxid de fier și alte elemente chimice, în apa unde locuiește o specie de pește, cunoscută sub numele de pește zebră, cu caracteristici genetice foarte similare cu cele găsite la om. Această specie de pește are o membrană transparentă și are un ciclu de reproducere scurt, ceea ce a facilitat analiza efectelor nanoparticulelor magnetice și fotoluminescente, adică care emit o radiație lumină, în organismul acestor animale.
Pentru a analiza dacă nanoparticulele au fost toxice pentru pești, oamenii de știință au explorat biodistribuția acestei substanțe, folosind imagini cu un tip foarte specific de raze X efectuate la Laboratorul Național de Sincrotron și prin cartografierea chimică a nanoparticulelor au descoperit că nu există nicio deteriorare a peștelui cebră. În acest fel, nanoparticulele nu provoacă malformații, umflături sau vreo problemă care se dovedește a fi eficientă în organismul acestor pești, la fel cum poate fi eficientă în organismul uman.
Ce a descoperit cercetarea
Pe lângă faptul că demonstrează că nanoparticulele sunt non-toxice, rezultatele cercetărilor au relevat că absorbția nanoparticulelor a avut loc în principal prin expunere orală și nu prin piele, ceea ce poate fi o cale promițătoare pentru viitoarea aplicare a nanoparticulelor pentru administrare orală la om. umane, în special, nanoparticule cu proprietăți optice și magnetice, capabile să fie utilizate în diagnosticul, screeningul, marcarea și tratamentul cancerului.
Mai mult, aceste substanțe pot fi utilizate și pentru o varietate de situații, cum ar fi îmbunătățirea mediului, contribuind la separarea poluanților prezenți în aer, reducând numărul de cazuri de boli respiratorii și unele tipuri de cancer.
Ce pas următor
Oamenii de știință care au efectuat acest studiu speră că următoarea cercetare va avea rezultate mai avansate, deoarece intenționează să utilizeze instrumente mai moderne pentru a analiza efectele nanoparticulelor asupra peștilor, prin utilizarea lui Sirius, un laborator care surprinde lumina specifică a nanoparticulelor. Cu acest nou laborator, se așteaptă ca experimentele să poată fi efectuate în mai puțin timp, cu o calitate și o cantitate mai mare de răspunsuri.
