- Simptomele pericarditei constrictive
- Cauzele pericarditei constrictive
- Diagnosticul pericarditei constrictive
- Tratament pentru pericardita constrictivă
Pericardita restrictivă este o boală care apare atunci când un țesut fibros, similar cu o cicatrice, se dezvoltă în jurul inimii, ceea ce îi poate scădea dimensiunea și funcția.
De asemenea, pot apărea calcificări provocând o presiune crescută în vene care transportă sânge către inimă, ceea ce face ca lichidul să nu intre în inimă și, în cele din urmă, să se acumuleze la periferia corpului, provocând umflarea în abdomen și picioare.
Simptomele pericarditei constrictive
Simptomele pericarditei constrictive sunt următoarele:
- Umflarea distribuită pe întreaga piele sau anasarca; dimensiunea crescută a venelor gâtului; balonare din cauza umflăturii; umflare la nivelul picioarelor și gleznelor; dificultăți de respirație
Cauzele pericarditei constrictive
Cauzele pericarditei constrictive sunt în general necunoscute, dar poate fi o consecință a:
- Boli precum artrita reumatoidă sau lupus eritematos sistemic; rana anterioară; chirurgie cardiacă; infecție bacteriană; tuberculoză (cauza principală în țările în curs de dezvoltare); radiații mediastinale; neoplasme; traume; medicamente.
Diagnosticul pericarditei constrictive
Diagnosticul de pericardită constrictivă se face prin:
- Examen fizic; radiografie toracică; electrocardiogramă; ecocardiogramă; tomografie computerizată; imagistică prin rezonanță magnetică.
Pentru a confirma diagnosticul, poate fi efectuat și un studiu hemodinamic, care este un tip de cateterism cardiac pentru a evalua condițiile generale ale inimii.
Tratament pentru pericardita constrictivă
Tratamentul pentru pericardită constrictivă trebuie făcut prin luarea următoarelor remedii:
- Medicamente anti-tuberculoză: trebuie începute înainte de operație și menținute timp de 1 an; Medicamente care îmbunătățesc funcția cardiacă; Diuretice: ajută la reducerea excesului de lichide; antiinflamatoare și colchicină pot ajuta; Chirurgie pentru îndepărtarea pericardului: mai ales în cazuri asociate la alte boli cardiace, cum ar fi insuficiența cardiacă.--> tratament definitiv în cazuri cronice.
Este esențial să rețineți că intervenția chirurgicală nu trebuie amânată, deoarece pacienții cu limitări majore ale funcției cardiace pot avea un risc mai mare de deces, iar beneficiul intervenției chirurgicale este mai mic.
