Sindromul Sjögren este o boală reumatică cronică și autoimună, caracterizată prin inflamația unor glande din corp, cum ar fi gura și ochii, care are ca rezultat simptome precum gură uscată și senzație de nisip în ochi, pe lângă un risc crescut infecții precum cavități și conjunctivită.
Sindromul Sjögren se poate prezenta în 2 moduri:
- Primar: atunci când este prezentat izolat, din cauza modificărilor imunității; Secundar: când apare în asociere cu alte boli autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă, lupusul, sclerodermia, vasculita sau cu hepatita cronică.
Această boală, deși nu poate fi vindecată, are o evoluție benignă și se dezvoltă pe parcursul mai multor ani, existând și opțiuni de tratament pentru ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții persoanei, cum ar fi picăturile de ochi și saliva artificială.
Principalele simptome
În sindromul Sjögren există o degradare a imunității persoanei, care determină inflamația și autodistrugerea glandelor, în special a glandelor salivare și lacrimale. Astfel, aceste glande nu sunt capabile să producă secreții și simptome precum:
- Gura uscată, cunoscută sub denumirea de xerostomie; Dificultate de înghițire a alimentelor uscate; Dificultate de vorbire pentru o lungă perioadă de timp; Durere în burtă; Ochi uscați; senzație de nisip în ochi și roșeață; vedere obosită; sensibilitate la lumină; risc de infecții, cum ar fi cavități, gingivită și conjunctivită; pielea uscată și uscăciunea mucoasei părților private.
Acest sindrom este mai frecvent la femeile tinere, dar se poate întâmpla la persoane de toate vârstele. În unele cazuri, primele simptome apar în sarcină, deoarece aceasta este o perioadă în care schimbările hormonale și stimulii emoționali pot exacerba acest tip de boală.
Alte tipuri de simptome
În situații mai rare, acest sindrom poate provoca semne și simptome care nu au legătură cu glandele, numite manifestări extraglandulare. Unele sunt:
- Durere la nivelul articulațiilor și corpului; Oboseală și slăbiciune; tuse uscată; modificări ale pielii, cum ar fi urticarie, pete purpurii, răni ale pielii și modificări ale sensibilității.
În plus, sindromul Sjögren poate provoca simptome neurologice, fiind un tip mai sever de manifestare, care poate prezenta pierderi de forță într-o locație a corpului, modificări de sensibilitate, convulsii și dificultăți în mișcare.
Deși mai puțin frecvente, persoanele cu sindromul Sjögren pot avea, de asemenea, o șansă crescută de a dezvolta limfom, ceea ce se poate întâmpla în stadii mai avansate ale bolii.
Cum se confirmă diagnosticul
Diagnosticul sindromului Sjögren este făcut de reumatolog, care evaluează simptomele, face o examinare fizică a glandelor și poate solicita teste ca markeri de imunitate, numiți anti-Ro / SSA, anti-La / SSB și FAN.
O biopsie a buzei poate fi solicitată pentru a confirma când există îndoieli de diagnostic sau pentru a evalua prezența altor factori care pot provoca simptome similare cu acest sindrom, cum ar fi infecții virale, diabet, utilizarea unor medicamente sau cauze psihologice, de exemplu. Verificați ce alte cauze ale gurii uscate pot fi și cum să luptați.
În plus, este importantă și cercetarea existenței Hepatitei C, deoarece această infecție poate provoca simptome foarte similare cu cele ale sindromului Sjögren.
Cum să tratezi
Tratamentul pentru sindromul Sjögren se realizează în principal pentru a controla simptomele, folosind picături de ochi lubrifiante și salivă artificială, precum și medicamente precum antiinflamatorii, corticosteroizi sau hidroxicloroquina, de exemplu, pentru a reduce inflamația, prescrisă de reumatolog.
Alte alternative naturale includ mestecarea gumei fără zahăr, apă potabilă cu picături de lămâie sau ceai de mușețel și consumul de alimente bogate în omega 3, cum ar fi pește, ulei de măsline și ulei de in. Aflați mai multe detalii despre cum este tratat sindromul Sjögren.
