Cum să identifice și să tratezi un anevrism cerebral

Un anevrism cerebral este o dilatare permanentă în unul dintre vasele de sânge care transportă sânge la creier. Când se întâmplă acest lucru, partea dilatată are de obicei un perete mai subțire și, prin urmare, există un risc ridicat de rupere a anevrismului. Când un anevrism cerebral se rupe, cauzează întotdeauna o hemoragie mai mult sau mai puțin severă în funcție de mărimea și cantitatea de sânge care se scurge în craniu.

Cel mai frecvent simptom al unui anevrism cerebral apare atunci când se rupe, care se caracterizează ca o durere de cap extrem de intensă, care poate apărea brusc sau care crește în timp. Sentimentul că capul este fierbinte și că există o „scurgere” și că se pare că sângele s-a răspândit se întâmplă și la unele persoane.

Deși factorii genetici sunt implicați în cauzele unui anevrism, hipertensiunea arterială necontrolată crește mult riscul de a dezvolta un anevrism în creier.

Anevrismul cerebral poate fi vindecat, în funcție de locul în care se află. Dar, în general, medicul preferă să recomande un tratament care ajută la reglarea tensiunii arteriale, de exemplu, reducând șansele de rupere. Pe de altă parte, chirurgia este folosită mai frecvent pentru cazurile de anevrisme rupte, dar poate fi indicată pentru a trata aneurismele specifice, în funcție de locația și dimensiunea acestora, și pentru a preveni ruperea acesteia. Aceasta din urmă poate fi realizată printr-o procedură endovasculară, cum ar fi cateterismul, unde este plasat un stent care protejează vasul, deviază fluxul de sânge de la locul anevrismului, protejând astfel vasul de rupere.

Principalele simptome

De obicei, anevrismul nu provoacă simptome, fiind identificat accidental la un examen de diagnostic pe cap, cum ar fi tomografia computerizată. Cu toate acestea, unele persoane cu anevrisme pot prezenta semne precum durere constantă în spatele ochiului, pupile dilatate, vedere dublă sau furnicături la nivelul feței.

Cel mai frecvent este ca simptomele să apară doar atunci când anevrismul se rupe sau scurge. În aceste cazuri, simptomele sunt:

• Cefalee foarte intensă și bruscă, care se înrăutățește cu timpul; greață și vărsături; gât rigid, vedere dublă; convulsii; leșin

Când apar aceste simptome și ori de câte ori este suspectată o ruptură de anevrism, este foarte important să apelați imediat la asistență medicală, apelând la 192 sau ducând imediat persoana la spital, pentru a începe tratamentul adecvat.

Există și alte probleme care pot provoca simptome similare, cum ar fi migrenă, nu neapărat un caz de anevrism. Așadar, dacă durerea de cap este severă și apare foarte des, trebuie să consultați un medic generalist sau un neurolog pentru a identifica cauza corectă și a începe tratamentul cel mai potrivit.

Cum se confirmă diagnosticul

În general, pentru a confirma prezența unui anevrism cerebral, medicul trebuie să ordone teste de diagnostic pentru a evalua structurile creierului și pentru a identifica dacă există vreo dilatație în vasele de sânge. Unele dintre cele mai utilizate examene includ tomografia computerizată, imagistica prin rezonanță magnetică sau angiografia cerebrală, de exemplu.

Ce provoacă anevrismul

Cauzele exacte care duc la dezvoltarea unui anevrism în creier nu sunt încă cunoscute, însă, unii factori care par să crească riscul includ:

• A fi fumător; a avea hipertensiune arterială necontrolată; a utiliza droguri, în special cocaină; a bea alcool în exces; a avut antecedente familiale de anevrism.

În plus, unele boli care sunt prezente la naștere pot crește, de asemenea, tendința de a avea un anevrism, cum ar fi boala ovarelor polichistice, îngustarea aortei sau malformații cerebrale.

Cum se face tratamentul

Tratamentul anevrismului este destul de variabil și poate depinde nu numai de istoricul pacientului, dar și de mărimea anevrismului și de scurgerea sau nu. Astfel, cele mai utilizate tratamente includ:

1. anevrismul care nu este rupt

De cele mai multe ori, medicii aleg să nu trateze anevrismele care nu sunt rupte, deoarece riscul de ruptură în timpul operației este foarte mare. Astfel, este normal să se facă o evaluare regulată a mărimii dilatației pentru a se asigura că anevrismul nu crește ca mărime.

În plus, se pot prescrie remedii pentru ameliorarea unora dintre simptome, precum Paracetamol, Dipyrone, Ibuprofen, pentru a reduce cefaleea sau Levetiracetamul, pentru a controla debutul convulsiilor, de exemplu.

Cu toate acestea, în unele cazuri, neurologul poate alege să facă o intervenție chirurgicală endovasculară cu plasarea stentului , pentru a preveni ruperea, dar pentru că este o procedură foarte delicată, din cauza riscului de rupere în timpul procedurii, trebuie să fie foarte bine evaluat și riscurile trebuie să fie bine explicat pacientului și familiei.

2. anevrism returat

Când anevrismul se rupe, este o urgență medicală și, prin urmare, trebuie să mergeți imediat la spital pentru a începe tratamentul adecvat, care se face de obicei cu o intervenție chirurgicală pentru a închide vasul sângerător din interiorul creierului. Cu cât este mai curând făcut tratamentul, cu atât sunt mai mici șansele de a dezvolta sechele pe viață, cu cât este mai mică zona creierului afectată.

Când anevrismul se rupe, provoacă simptome similare unui accident vascular cerebral hemoragic. Vedeți ce semne trebuie să aveți grijă.

Sechele posibile

Un anevrism cerebral poate provoca sângerare între creier și meningele care îl aliniază, caz în care hemoragia se numește subarahnoid sau poate provoca o hemoragie numită intracerebrală, care este sângerarea care apare la mijlocul creierului.

După un anevrism, persoana poate să nu aibă sechele, dar unele pot avea modificări neurologice similare cu cele ale unui accident vascular cerebral, cum ar fi dificultatea de a ridica un braț din cauza lipsei de forță, dificultăți de a vorbi sau încetinirea gândirii, de exemplu. Persoanele care au avut deja un anevrism au un risc mai mare de a suferi un nou eveniment.

Vezi alte sechele posibile care pot apărea atunci când există o schimbare în creier.