Anosmia corespunde pierderii complete a mirosului datorită obstrucției cavităților nazale, răcelii, sinuzitei sau afectării nervului olfactiv, de exemplu. Deoarece mirosul are legătură directă cu gustul, persoana care suferă de anosmie, de obicei, nu poate diferenția aromele, deși are încă percepția despre ceea ce este dulce, sărat, amar și acru.
Pierderea mirosului poate fi clasificată în:
- Anosmia parțială, care poate fi considerată normală, deoarece este de obicei legată de gripă, răceli sau alergie, ceea ce poate duce la obstrucția nazală și lipsa capacității olfactive, care poate fi tratată și mirosul recuperat; Anosmia permanentă, care se întâmplă mai ales din cauza accidentelor care provoacă leziuni permanente ale nervilor olfactivi sau din cauza infecțiilor grave care afectează nasul, fără nicio cură.
Anosmia, pe lângă faptul că este ceva care provoacă disconfort și limitează, poate fi considerată ceva periculos, deoarece persoana nu poate identifica o situație periculoasă, cum ar fi scurgerea de gaz, fum sau alimente stricate, de exemplu.
Diagnosticul de anosmie este făcut de către medicul generalist sau de către otorinolaringolog prin examene imagistice, cum ar fi endoscopia nazală, de exemplu, astfel încât să fie identificată cauza și, astfel, să fie indicat cel mai bun tratament.
Cauze principale
Anosmia este cauzată de situații care promovează iritarea temporară sau permanentă a mucoasei care aliniază nasul, cele mai frecvente cauze fiind:
- Obstrucție nazală; rinită alergică; sinuzită; gripă sau frig; inhalare de fum; tratament de cancer și radioterapie; expunere la radiații; leziuni la nivelul capului; malformație osoasă.
În plus, de-a lungul anilor poate exista o scădere a capacității olfactive, de aceea este foarte frecvent ca vârstnicii să aibă anosmie. Persoanele care au un obicei de fumat sau chiar cele care trăiesc cu fumători, pot avea modificări ale mucoasei nazale, ceea ce duce la hiposmie, ceea ce reprezintă o scădere a mirosului și, în consecință, anosmia. Aflați despre alte consecințe asupra sănătății fumatului.
Este important ca persoana să se prezinte la otorinolaringolog sau medic generalist dacă nu simte mirosurile, astfel încât să se poată face teste și să poată fi identificată cauza. Diagnosticul se face de obicei din endoscopie nazală și printr-un test efectuat în cabinet care are ca scop verificarea dacă persoana poate identifica anumite mirosuri, pe lângă radiografiile craniului și testele de sânge.
Cum se face tratamentul
Tratamentul anosmiei se face în funcție de cauză. În cazul anosmiei cauzate de răceală, gripă sau alergie, de exemplu, poate fi recomandată utilizarea de antihistaminice sau decongestionante nazale. În cazul alergiilor specific, se recomandă persoanei să identifice cauza alergiei și să evite contactul, pe lângă evitarea expunerii la orice tip de fum, deoarece poate irita mucoasa nazală.
În cazul infecțiilor care afectează sistemul respirator, cum ar fi sinuzita bacteriană, de exemplu, medicul poate recomanda utilizarea antibioticelor în funcție de bacteriile identificate. Aflați mai multe despre sinuzita bacteriană.
