Arterita lui Takayasu este o boală în care apare inflamația în vasele de sânge, provocând daune aduse aortei și ramurilor sale, care este artera care transportă sânge din inimă către restul corpului.
Această boală poate duce la îngustarea anormală a vaselor de sânge sau anevrisme, în care arterele sunt anormal dilatate, ceea ce poate duce la simptome precum durere la nivelul brațului sau pieptului, hipertensiune arterială, oboseală, scădere în greutate sau chiar duce la complicații mai grave.
Tratamentul constă în administrarea de medicamente pentru a controla inflamația arterelor și a preveni complicațiile și, în cazuri mai severe, poate fi necesară intervenția chirurgicală.
Ce simptome
Boala este adesea asimptomatică și simptomele abia se observă, în special în faza activă. Cu toate acestea, pe măsură ce boala progresează și se dezvoltă restricțiile arteriale, simptomele tind să devină mai evidente, cum ar fi oboseala, pierderea în greutate, durerea generalizată și febra.
De-a lungul timpului, pot apărea alte simptome, cum ar fi îngustarea vaselor de sânge, determinând transportul mai puțin de oxigen și nutrienți către organe, provocând simptome precum slăbiciune și durere la membre, amețeli, senzație de leșin, dureri de cap, probleme cu memorie și dificultăți în raționament, scurtarea respirației, modificări ale vederii, hipertensiune, măsurarea diferitelor valori ale tensiunii arteriale între diferite membre, scăderea pulsului, anemie și dureri în piept.
Complicații ale bolii
Arterita lui Takayasu poate duce la dezvoltarea altor complicații, cum ar fi întărirea și îngustarea vaselor de sânge, hipertensiune arterială, inflamația inimii, insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral, anevrism și atac de cord.
Cauze posibile
Nu se știe cu siguranță ce se află la originea acestei boli, dar se crede că este o boală autoimună, în care sistemul imunitar atacă arterele în sine din greșeală și că această reacție autoimună poate fi declanșată de o infecție virală. Această boală este mai frecventă la femei și apare mai frecvent la fete și femei cu vârste între 10 și 40 de ani.
Această boală evoluează în 2 etape. Etapa inițială este caracterizată de un proces inflamator al vaselor de sânge, numit vasculită, care afectează cele 3 straturi ale peretelui arterial, care durează de obicei luni întregi. După faza activă, începe faza cronică sau faza inactivă a bolii, care se caracterizează prin proliferarea și fibroza întregului perete arterial.
Când boala progresează mai repede, ceea ce este mai rar, fibroza poate fi formată necorespunzător, determinând subțierea și slăbirea peretelui arterial, ducând la formarea de anevrisme.
Cum se face tratamentul
Tratamentul își propune să controleze activitatea inflamatorie a bolii și să păstreze vasele de sânge pentru a evita efectele secundare pe termen lung. În faza inflamatorie a bolii, medicul poate prescrie corticosteroizi orali, cum ar fi prednisonul, de exemplu, care poate ajuta la tratarea simptomelor generale și la prevenirea progresiei bolii.
Când pacientul nu răspunde bine la corticosteroizi sau are o recidivă, medicul poate asocia, de exemplu, o ciclofosfamidă, azatioprină sau metotrexat.
Chirurgia este un tratament puțin utilizat pentru această boală. Cu toate acestea, în cazurile de hipertensiune arterială renovasculară, ischemie cerebrală sau ischemie severă a membrelor, anevrisme aortice și ramurile acestora, regurgitare aortică și obstrucție a arterelor coronare, medicul poate recomanda efectuarea unei intervenții chirurgicale.
