- 1. Catastrofizare
- 2. Raționament emoțional
- 3. Polarizarea
- 4. abstractizarea selectivă
- 5. Lectură mentală
- 6. Scrisori
- 7. Minimizarea și maximizarea
- 8. Imperative
- Ce să faci
Distorsiunile cognitive sunt moduri distorsionate prin care oamenii trebuie să interpreteze anumite situații cotidiene, cu consecințe negative asupra vieții lor, provocând suferințe inutile.
Există mai multe tipuri de distorsiuni cognitive, dintre care multe se pot manifesta la aceeași persoană și, deși se poate întâmpla în cazuri diferite, este mai frecventă la cei care suferă de depresie.
Detectarea, analiza și rezolvarea acestor situații se poate face folosind ședințe de psihoterapie, și anume terapie cognitiv-comportamentală.
1. Catastrofizare
Catastrofizarea este o distorsiune a realității în care persoana este pesimistă și negativă cu privire la o situație care s-a întâmplat sau se va întâmpla, fără a ține cont de alte rezultate posibile.
Exemple: „Dacă îmi pierd locul de muncă, nu voi putea să-l găsesc niciodată pe altul”, „Am făcut o greșeală la examen, voi da greș”.
2. Raționament emoțional
Raționamentul emoțional se întâmplă atunci când persoana presupune că emoțiile sale sunt un fapt, adică consideră ceea ce simte a fi adevăr absolut.
Exemple: „Simt că colegii mei vorbesc despre mine în spatele meu”, „Simt că nu îmi mai place”.
3. Polarizarea
Polarizarea, cunoscută și sub denumirea de gândire integrală sau totală, este o distorsiune cognitivă în care o persoană vede situații doar în două categorii exclusive, interpretând situații sau oameni în termeni absoluti.
Exemple: „Totul a mers prost în ședința care s-a întâmplat astăzi”, „Am făcut totul greșit”.
4. abstractizarea selectivă
Cunoscută și sub denumirea de vedere tunel, abstractizarea selectivă este dată situațiilor în care se evidențiază doar un aspect al unei anumite situații, în special negativul, ignorând aspectele pozitive.
Exemple: „Nimeni nu mă place”, „Ziua a mers prost”.
5. Lectură mentală
Lectura mintală este o abstractizare cognitivă care constă în ghicirea și crezul, fără dovezi, în ceea ce gândesc alți oameni, aruncând alte ipoteze.
Exemple: „El nu este atent la ceea ce spun, este pentru că nu este interesat”.
6. Scrisori
Această distorsiune cognitivă constă în etichetarea unei persoane și definirea ei printr-o anumită situație, izolată.
Exemple: „Ea este o persoană rea”, „Acea persoană nu m-a ajutat, este egoistă”.
7. Minimizarea și maximizarea
Minimizarea și maximizarea se caracterizează prin minimizarea caracteristicilor și experiențelor personale și maximizarea defectelor și / sau a aspectelor negative.
Exemple: „Am avut o notă bună la test, dar au fost note mai bune decât ale mele”, „Am reușit să urmez cursul pentru că a fost ușor”.
8. Imperative
Această denaturare cognitivă constă în gândirea situațiilor așa cum ar fi trebuit să fie, în loc să se concentreze asupra modului în care lucrurile stau în realitate.
Exemple: „Ar fi trebuit să stau acasă cu soțul meu”, „Nu ar fi trebuit să vin la petrecere”.
Ce să faci
În general, pentru a rezolva aceste tipuri de distorsiuni cognitive, este recomandabil să se facă psihoterapie, mai precis terapie cognitiv-comportamentală.
