Fistula bronhopleurală corespunde unei comunicări anormale între bronhiile și pleura, care este o membrană dublă care aliniază plămânii, rezultând o trecere necorespunzătoare a aerului și fiind mai frecventă după o intervenție chirurgicală pulmonară. Fistula bronhopleurală este identificată de obicei prin semne și simptome prezentate de persoană și teste imagistice, cum ar fi radiografia toracică și bronhoscopia.
Această situație este rară și gravă, mai ales atunci când apare la copii și trebuie rezolvată rapid pentru a nu pune viața persoanei în pericol. Prin urmare, este important ca, după o intervenție chirurgicală pulmonară sau când persoana are orice tip de insuficiență respiratorie, să fie efectuate examene de urmărire pentru a verifica dacă există modificări și, dacă este necesar, pentru a începe tratamentul.
Cauzele fistulei bronhopleurale
Fistula bronhopleurală este legată mai mult de chirurgia pulmonară, în special de lobectomie, în care este îndepărtat un lob pulmonar și de pneumonectomie, în care este îndepărtată o parte a plămânului. În plus, este obișnuită ca fistula bronșopleurală să apară ca urmare a infecției necrotizante, în care datorită prezenței microorganismului responsabil de infecție, are loc moartea țesuturilor. Alte cauze posibile ale fistulei bronșopleurale sunt:
- Pneumonie, fistula fiind considerată o complicație a bolii, în special atunci când este cauzată de ciuperci sau bacterii din genul Streptococcus ; Cancerul pulmonar; După chimioterapie sau radioterapie; Complicarea biopsiei pulmonare; Fumatul cronic; Boala pulmonară obstructivă cronică; Efectuarea ventilației mecanice.
Este important ca cauza fistulei bronșopleurale să fie identificată astfel încât să se înceapă un tratament adecvat și să se evite complicații, cum ar fi dificultăți în procesul de respirație, dilatarea necorespunzătoare a plămânilor, dificultăți în menținerea ventilației în alveolele pulmonare și moartea.
Cum se identifică
Diagnosticul de fistulă bronșopleurală este făcut de medicul generalist sau de pulmonolog prin teste imagistice, cum ar fi radiografia toracică, în care se poate observa atelectazie, care este o situație în care nu există o trecere a aerului către o anumită regiune a plămânului, colaps sau detașare pulmonară. Pe lângă radiografie, medicul trebuie să efectueze bronhoscopia, în care se introduce un tub mic prin nas, astfel încât să poată fi observate structurile sistemului respirator, iar locația fistulei și dimensiunea acesteia să poată fi identificate cu precizie.
În plus, medicul trebuie să evalueze semnele și simptomele prezentate de persoană, cum ar fi tuse de sânge sau mucus, dificultăți de respirație și febră, fiind mai frecvent observate după efectuarea intervențiilor chirurgicale pulmonare, ale căror simptome apar la aproximativ 2 săptămâni după procedură..
Din acest motiv, este important ca, după operația respiratorie, persoana să fie monitorizată în mod regulat de către medic pentru a evita formarea fistulelor și complicațiile acestora.
Cum se face tratamentul
Tratamentul pentru fistula bronhopleurală variază în funcție de cauza, istoricul medical al persoanei și de semnele și simptomele prezentate. În cele mai multe cazuri, tratamentul constă în efectuarea unei intervenții chirurgicale pentru rezolvarea fistulei, însă este posibil ca după un timp să reapară fistula. Chirurgia este de obicei recomandată în cazurile în care terapia conservatoare nu are efectul dorit, când există semne care indică sepsis sau când există scurgeri de aer.
Terapia conservatoare constă în drenarea lichidului pleural, ventilație mecanică, suport nutrițional și utilizarea antibioticelor, această abordare terapeutică fiind mai frecventă atunci când apare fistula bronhopleurală ca urmare a infecțiilor. Cu toate acestea, drenarea lichidului pleural poate favoriza și formarea de noi fistule. Prin urmare, tratamentul pentru această situație este considerat o provocare pentru medicament și indiferent de tratamentul recomandat, este necesar ca persoana să fie monitorizată în mod regulat pentru a evalua succesul terapeutic și nevoia de noi intervenții.
O nouă abordare terapeutică care a fost studiată este plasarea celulelor stem mezenchimale în fistula bronhopleurală, care sunt celule capabile să regenereze țesuturile și, prin urmare, pot favoriza închiderea fistulei. Cu toate acestea, nu se știe încă cum acționează aceste celule în rezoluția fistulei și nici nu ar avea același efect la toți oamenii. Prin urmare, sunt necesare studii suplimentare pentru a dovedi efectul acestui tip de tratament asupra fistulelor bronșopleurale.
