Sindromul pica, cunoscut și sub denumirea de picamalacia, este o situație caracterizată prin dorința de a mânca lucruri „ciudate”, substanțe care sunt necomestibile sau care au o valoare nutritivă mică sau deloc, cum ar fi pietre, cretă, săpun sau pământ, de exemplu.
Acest tip de sindrom este mai frecvent în timpul sarcinii și la copii și este de obicei un semn care indică un anumit tip de deficiență nutrițională. De exemplu, în cazul persoanei care dorește să mănânce cărămidă, indică de obicei că le lipsește fierul.
Consumul de alimente din forma sa obișnuită, adică în combinație cu alte alimente neobișnuite, cum ar fi coriandru cu șofran și sare, poate fi, de asemenea, considerat un tip de acest sindrom. În orice caz, este important să consultați un medic pentru a identifica nutrienții care pot lipsi și pentru a începe cel mai adecvat tratament.
Cum se identifică sindromul
Sindromul pica, sau pica, este caracterizat prin consumul de substanțe sau lucruri care nu sunt considerate alimente și care au o valoare nutritivă mică sau deloc, cum ar fi:
- Cărămidă; Pământ sau argilă; Gheață; Cerneală; Săpun; Cenușă; Chibrit de ars; Adeziv; Hârtie; Terenuri de cafea; Fructe verzi; Plastic.
În plus, persoana cu pichalacia poate dori să consume alimente într-un mod neconvențional, cum ar fi amestecarea cartofului crud și a oului fiert sau a pepene verde cu margarină. În ciuda faptului că este legat în principal de tulburările alimentare, pichalacia poate fi legată și de modificările hormonale și psihologice, motiv pentru care monitorizarea medicală, nutrițională și psihologică este importantă în această situație.
Sindromul de înțepătură în sarcină
Sindromul pica în sarcină trebuie identificat cât mai curând posibil, astfel încât să poată fi evitate complicații pentru copil, deoarece de obicei indică faptul că femeia însărcinată nu consumă cantitatea adecvată de nutrienți. Când se întâmplă acest lucru, există un risc mai mare ca bebelușul să se nască cu greutate mică, ca nașterea să fie prematură sau să apară modificări cognitive ale copilului.
Mai mult, întrucât în acest sindrom există dorința de a ingera substanțe necorespunzătoare, pot fi consumate substanțe toxice care pot traversa bariera placentară și ajung la copil, ceea ce poate compromite dezvoltarea lor, favorizează avortul sau moartea chiar și în perioada de gestație.
Cum este tratamentul
Pentru a face un tratament adecvat, este foarte important ca medicul și nutriționistul să identifice obiceiurile alimentare ale persoanei, pe lângă recomandarea efectuării testelor pentru identificarea deficiențelor nutriționale. Acest lucru ajută la îndrumarea persoanei să mănânce mai adecvat și, dacă este necesar, să înceapă suplimentarea vitaminelor și mineralelor.
În plus, dacă se constată că pichmalacia este legată de constipație, anemie sau obstrucție intestinală, medicul poate recomanda și alte tratamente mai direcționate. În unele cazuri, monitorizarea cu un psiholog sau psihiatru poate fi de asemenea importantă, deoarece ajută la înțelegerea faptului că acel obicei nu este adecvat, în special pentru persoanele care nu au niciun tip de deficiență nutrițională care să justifice comportamentul.
