Dacriocitele: ceea ce sunt și cauzele principale

Dacriocitele corespund unei modificări a formei globulelor roșii, în care aceste celule capătă o formă similară cu o picătură sau lacrimă, motiv pentru care este cunoscută și sub denumirea de globulă roșie. Această modificare a globulelor roșii este o consecință a bolilor care afectează în principal măduva osoasă, ca în cazul mielofibrozei, dar se poate datora și modificărilor genetice sau legate de splină.

Prezența dacriocitelor circulante se numește dacryocitoză și nu provoacă simptome și nu are tratament specific, fiind identificată doar în timpul numărului de sânge. Simptomele pe care le poate avea persoana sunt legate de boala pe care o are și care duce la alterarea structurală a globulelor roșii, fiind important să fie evaluată de către medicul generalist sau hematolog.

Cauzele principale ale dacriocitelor

Apariția dacriocitelor nu provoacă niciun semn sau simptom, fiind verificată numai în timpul numărului de sânge în momentul citirii toboganului, arătând că globulele roșii au o formă diferită decât cea normală, ceea ce este indicat în raport.

Apariția dacriocitelor este cel mai adesea legată de modificări ale măduvei osoase, care este responsabilă pentru producerea de celule din sânge. Astfel, principalele cauze ale dacryocitozei sunt:

1. Mielofibroza

Mielofibroza este o boală caracterizată prin modificări neoplazice ale măduvei osoase, care determină celulele stem să stimuleze producerea excesului de colagen, ceea ce duce la formarea fibrozei în măduva osoasă, care interferează cu producerea de celule sanguine. Astfel, din cauza modificărilor în măduva osoasă, se pot observa dacriocite circulante, în plus poate exista și o splină mărită și semne și simptome de anemie.

Diagnosticul inițial al mielofibrozei se face printr-o număr complet de sânge și, pe baza identificării modificărilor, se poate solicita testarea moleculară pentru a identifica mutația JAK 2 V617F, biopsia măduvei osoase și mielograma pentru a verifica modul de producere a celule sanguine. Înțelegeți cum se face mielograma.

Ce trebuie de făcut: Tratamentul pentru mielofibroză trebuie recomandat de către medic în funcție de semnele și simptomele prezentate de persoană și de starea măduvei osoase. De cele mai multe ori, medicul poate recomanda utilizarea medicamentelor inhibitoare JAK 2, prevenind evoluția bolii și ameliorează simptomele, însă în alte cazuri, poate fi recomandat transplantul de celule stem.

2. Talasemii

Talasemia este o boală hematologică care se caracterizează prin modificări genetice care duc la defecte în procesul de sinteză a hemoglobinei, care poate interfera cu forma globulei roșii, deoarece hemoglobina alcătuiește această celulă și se poate observa prezența dacriocitelor.

În plus, ca urmare a modificărilor în formarea hemoglobinei, transportul oxigenului la organele și țesuturile corpului este afectat, ceea ce duce la apariția de semne și simptome precum oboseală excesivă, iritabilitate, scăderea sistemului imunitar și apetit slab, de exemplu..

Ce trebuie să faceți: Este important ca medicul să identifice tipul de talasemie pe care persoana trebuie să-l indice cel mai potrivit tratament, utilizând de obicei suplimente de fier și efectuând transfuzii de sânge. Înțelegeți cum se face tratamentul cu talasemia.

3. Anemie hemolitică

În anemia hemolitică, globulele roșii sunt distruse de sistemul imunitar în sine, ceea ce face ca măduva osoasă să producă mai multe celule din sânge și să le elibereze în circulație. Celule roșii din sânge cu modificări structurale, inclusiv dacriocite și globule roșii imature, care sunt cunoscute ca reticulocite.

Ce trebuie să faceți: anemia hemolitică nu este întotdeauna curabilă, însă poate fi controlată cu utilizarea medicamentelor care ar trebui recomandate de către medic, cum ar fi corticosteroizii și imunosupresoarele, de exemplu, pentru a regla sistemul imunitar. În cazuri mai severe poate fi indicată îndepărtarea splinei, deoarece splina este organul în care are loc distrugerea globulelor roșii. Astfel, odată cu îndepărtarea acestui organ, este posibilă scăderea vitezei de distrugere a globulelor roșii și favorizarea permanenței acestora în fluxul sanguin.

Aflați mai multe despre anemia hemolitică.

4. Persoanele splenectomizate

Persoanele splenectomizate sunt cele care au fost supuse unei intervenții chirurgicale pentru a îndepărta splina și, în acest fel, pe lângă faptul că nu există distrugerea globulelor roșii mai vechi, nu există, de asemenea, producția de noi globule roșii, deoarece aceasta este și una dintre funcțiile lor. Acest lucru ar putea provoca o anumită „supraîncărcare” în măduva osoasă, astfel încât cantitatea de globule roșii produse ar fi suficientă pentru buna funcționare a organismului, ceea ce poate ajunge la apariția dacriocitelor.

Ce trebuie să faceți: în aceste cazuri, este important ca monitorizarea medicală să fie efectuată pentru a verifica modul în care reacția organismului este în absența acestui organ.

Vedeți când este indicată îndepărtarea splinei.