Acasă Tauri Sindromul Hanhart

Sindromul Hanhart

Anonim

Sindromul Hanhart este o boală foarte rară care se caracterizează prin absența completă sau parțială a brațelor, picioarelor sau degetelor, iar această afecțiune poate apărea în același timp pe limbă.

Cauzele sindromului Hanhart sunt genetice, deși nu sunt explicați factorii care duc la apariția acestor modificări în genele individului.

Sindromul Hanhart nu are leac, dar chirurgia plastică poate ajuta la corectarea defectelor la nivelul membrelor.

Imagini cu sindromul Hanhart

Simptomele sindromului Hanhart

Principalele simptome ale sindromului Hanhart pot fi:

  • Absența parțială sau completă a degetelor sau a degetelor; brațe deformate, picioare, parțial sau complet absente; limbă mică sau deformată; gură mică; maxilar mic; bărbie retrasă; unghii subțiri și deformate; paralizie facială; dificultăți în înghițire; testicule; retard mental.

În general, dezvoltarea copilului este considerată normală și persoanele cu această boală au o dezvoltare intelectuală normală, fiind capabili să ducă o viață normală, în limitele lor fizice.

Diagnosticul sindromului Hanhart se face de obicei în timpul sarcinii, prin ecografie și evaluarea semnelor și simptomelor prezentate de copil.

Tratamentul sindromului Hanhart

Tratamentul sindromului Hanhart își propune să corecteze defectele prezente la copil și să îmbunătățească calitatea vieții sale. În general, implică participarea unui grup de specialiști, de la pediatri, chirurgi plastici, ortopedi și fizioterapeuți pentru a evalua cazul fiecărui copil afectat de acest sindrom.

Problemele legate de defectele limbii sau gurii pot fi corectate prin intervenții chirurgicale, aplicarea protezelor, terapie fizică și logopedie pentru a îmbunătăți mestecarea, înghițirea și vorbirea.

Pentru a trata defectele din brațe și picioare, brațele, picioarele sau mâinile protetice pot fi folosite pentru a ajuta copilul să se miște, să miște brațele, să scrie sau să apuce ceva. Fizioterapia pentru a ajuta copiii să câștige mobilitatea motorie este foarte importantă.

Suportul familial și psihologic este important pentru dezvoltarea copilului.

Sindromul Hanhart