- Principalele semne și simptome
- Ce provoacă piromania
- Cum se confirmă diagnosticul
- Cum se face tratamentul
Piromania este o tulburare psihologică în care persoana are tendința de a provoca incendii, simțind plăcere și satisfacție în procesul de pregătire a focului sau prin observarea rezultatelor și a pagubelor provocate de incendiu. În plus, există încă oameni cărora le place să dea foc pentru a observa toată confuzia pompierilor și a locuitorilor care încearcă să lupte cu flăcările.
Deși această tulburare este mai frecventă la copii și adolescenți, pentru a atrage atenția părinților sau pentru a se revolta, se poate întâmpla și la vârsta adultă. Cu toate acestea, în timp ce tinerii produc adesea focuri mici acasă, adulții au nevoie de emoții mai puternice, care se pot aprinde acasă sau în pădure și pot duce la dezastre.
Pentru a fi considerat piromanie, piromania nu trebuie să aibă nici o intenție ca un câștig financiar sau să fie nevoie să ascundă o activitate infracțională, de exemplu. În astfel de cazuri, procesul de tragere este considerat doar o acțiune infracțională, fără nicio tulburare psihologică.
Principalele semne și simptome
În cele mai multe cazuri, este destul de dificil să identifici un piromaniac, dar semnul cel mai frecvent este atunci când persoana are legătură constantă cu incendii fără o cauză specifică, chiar dacă refuză vreo implicare sau pare să fie prezentă doar pentru a ajuta.
În plus, cineva cu piromanie este, de asemenea, predispus la:
- Mersul continuu deprimat, creând conflicte cu oameni apropiați, manifestând o ușoară iritabilitate.
Incendiile apar de obicei în perioadele cu stres mare, cum ar fi pierderea locului de muncă, în timpul unei despărțiri sau decesul unui membru al familiei, de exemplu.
Ce provoacă piromania
Piromania este o tulburare foarte complexă și, prin urmare, cauzele sale nu sunt încă cunoscute. Cu toate acestea, există unii factori care par să contribuie la dezvoltarea piromaniei, cum ar fi lipsa abilităților sociale, care au nevoie de atenție frecventă sau nu au supraveghere parentală în copilărie.
Cum se confirmă diagnosticul
Întrucât este dificil să identifice simptomele la un piromaniac, medicul poate avea dificultăți și în identificarea tulburării, mai ales dacă nu persoana în sine este cea care solicită ajutor.
Cu toate acestea, pentru a fi considerate piromanie trebuie să existe câteva criterii, care includ:
- Aprinderea în mod conștient a incendiilor în mai multe ocazii; stres sau tensiune emoțională înainte de pornirea focului; manifestare de fascinație sau de curiozitate pentru tot ceea ce implică foc, cum ar fi echipament de incendiu și distrugerea cauzată; senzație de ușurare sau plăcere după pornirea incendiului sau după observarea rezultatelor; nu aveți alte motive pentru a porni incendiul, cum ar fi câștigarea de bani din asigurarea la domiciliu sau ascunderea unei infracțiuni.
În timpul încercării de diagnostic, medicul poate sugera și alte tulburări cu simptome similare, cum ar fi personalitatea Borderline, schizofrenia sau personalitatea antisocială.
Cum se face tratamentul
Tratamentul pentru piromanie trebuie să fie adecvat pentru fiecare persoană, în funcție de factorii care pot fi în dezvoltarea tulburării. Așadar, pentru a începe tratamentul, este recomandat să consultați un psiholog sau un psihiatru pentru a face un interviu cu persoana și familia, pentru a înțelege care poate fi baza problemei.
Apoi, tratamentul se face cu ședințe de psihoterapie care ajută persoana să combată problema care stă la baza piromaniei, permițând identificarea altor căi mai sigure și mai sănătoase de a elibera stresul acumulat.
De obicei, tratamentul este mai ușor la copii decât la adulți, așa că, pe lângă psihoterapie, adulții ar putea fi nevoiți să ia și antidepresive, cum ar fi Citalopram sau Fluoxetină, pentru a reduce simptomele și a preveni nevoia incontrolabilă de a porni un incendiu.
